Alba Iulia – șanturile cetății (II)

Alba Iulia – șanturile cetății (I)

A venit momentul să îmi laud orașul natal, dacă tot m-am mutat din el de ceva vreme și devine tot mai frumos pe anotimp ce trece.

Prin lucrări intense, restaurări, reconstruiri, refaceri și tot tacâmul, cetate este readusă la viață putând fi vizitată, pozată, filmată și savurată din tot mai multe unghiuri și alei. Ba mai mult te poți da cu bicicleta, rolele, să-ti provoci prietenii la o partidă de tenis sau să savurezi ce-ti poftește inima într-o zi liberă de duminică, de vară, iarnă, toamnă, primăvară.

Per ansamblu, șanturile cetății îmi par tot mai mult un loc de refugiu ideal pentru a-ți rîncărca bateriile și a-ți lăsa gândurile să zboare…vizionare plăcută

Predeal, Sighisoara..

za feivorit

Paul Simon…enjoy the sunday afternoon

Căutând o piesă care nu știu cum se numește nici de cine e cântată, dar de auzit sigur am mai auzit-o în diferite momente și locuri neinteresându-mă cine o cântă doar savurând-o și tot fredonând-o în sine de când am ieșit din supermarker, am dat peste o voce ”grea” care recita o poezie care m-a prins din primele versuri. Piesa încă o mai caut (este din categoria: muzica aniilor din 1980 și până astăzi), iar poezia va fi afișată mai jos fiind un tribut adus lui Paul Simon; și uite așa am aflat și despre Paul Simon care, după scrisele wikipediei, este un cantautor renumit făcând parte din trupa Simon & Garfunkel, ca după 1970 să-și continue cariera solo. De remarcat este și faptul că pe data de 13 octombrie se împlinesc 70 de ani de la nașterea artistului.

Și tot căutând am aflat și că poezia recitată de Leonard Cohen conține de fapt versurile cântecului Sound of silence

Hello darkness, my old friend, I’ve come with talk with you again
Because a vision softly creeping, left its seeds while I was sleeping
And the vision that was planted in my brain, still remains
Within the sound of silence

In restless dreams I walked alone, narrow streets of cobblestone
Neath the halo of a streetlamp, I turned my collar to the cold and damp
When my eyes were stabbed by the flash of a neon light, split the night
And touched the sound of silence

And in the naked light I saw, ten thousand people, maybe more
People talking without speaking, people hearing without listening
People writing songs that voices never shared, and no one dared
To stir the sound of silence

Fool, said I, you do not know, silence, like a cancer, grows
Hear my words and I might teach you, take my arms then I might reach you
But my words, like silent raindrops fell, and echoed in the wells of silence

And the people bowed and prayed to the neon god they’d made
And the sign flashed its warning in the words that it was forming
And the sign said the words of the prophets are written on the subway walls
And tenement halls, and whispered in the sounds of silence

Tribute to Paul Simon

Aiud

Clubul Copiilor Aiud-Ocna Mureș                                     Cetatea Aiudului